Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere, începută prin Legea nr. 18/1991 și continuată prin Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 247/2005, este încă departe de a fi încheiată în multe localități. Cererile sunt soluționate de comisiile locale și de comisia județeană (pentru București, de comisia municipiului), iar hotărârile acestora nu sunt întotdeauna corecte. Persoana nemulțumită are la dispoziție o cale de atac specifică: plângerea la judecătorie.
Organizarea procedurii
Procedura de fond funciar are două niveluri administrative:
- comisia locală (comunală, orășenească, municipală sau de sector) primește cererile, analizează documentele și face propuneri de reconstituire sau de respingere;
- comisia județeană (sau comisia Municipiului București) validează sau invalidează propunerile comisiei locale și soluționează contestațiile împotriva acestora.
După validare, comisia locală face punerea în posesie, iar comisia județeană emite titlul de proprietate.
Ce hotărâri pot fi atacate
Pot fi atacate prin plângere:
- hotărârea comisiei județene de respingere a cererii de reconstituire;
- hotărârea de validare parțială (pe o suprafață mai mică decât cea cerută);
- hotărârea de invalidare a propunerii comisiei locale;
- hotărârea prin care se soluționează contestația împotriva propunerii comisiei locale;
- hotărârea privind amplasamentul terenului atribuit;
- hotărârea privind acordarea de despăgubiri în locul reconstituirii în natură.
Termenul și instanța
Potrivit art. 53 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, împotriva hotărârii comisiei județene, cel nemulțumit poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Câteva aspecte practice:
- termenul curge de la comunicarea hotărârii; dacă hotărârea nu a fost comunicată, termenul nu a început să curgă, iar plângerea poate fi formulată ulterior, cu dovada datei la care persoana a luat cunoștință de hotărâre;
- competența aparține judecătoriei de la locul situării terenului, nu de la domiciliul petentului sau de la sediul comisiei;
- comisia locală și comisia județeană au calitate procesuală pasivă și trebuie chemate în judecată;
- hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu apel la tribunal.
Ce poate dispune instanța
Admițând plângerea, judecătoria poate:
- anula hotărârea comisiei județene;
- constata dreptul petentului la reconstituirea dreptului de proprietate pentru o anumită suprafață;
- obliga comisia locală să înainteze propunerea și comisia județeană să o valideze;
- obliga comisiile la punerea în posesie pe un anumit amplasament și la emiterea titlului de proprietate;
- stabili, după caz, dreptul la despăgubiri sau la măsuri compensatorii, dacă reconstituirea în natură nu este posibilă.
Ce trebuie dovedit
Petentul trebuie să dovedească, de regulă:
- calitatea de persoană îndreptățită: fostul proprietar sau moștenitorii acestuia;
- dreptul de proprietate al autorului asupra terenului la data intrării în cooperativa agricolă de producție sau la data preluării de stat;
- depunerea cererii de reconstituire în termenele legale (inclusiv cele redeschise prin legile ulterioare);
- suprafața și amplasamentul.
Sursele de probă
Probele frecvent folosite în dosarele de fond funciar sunt:
- registrele agricole din perioada 1959–1962 și ulterioare, păstrate la primării sau la arhivele naționale;
- cererile de intrare în CAP și actele de preluare;
- actele de vânzare-cumpărare, de donație sau de partaj dinainte de colectivizare;
- adeverințele eliberate de primărie privind suprafețele înscrise în registrul agricol;
- certificatele de moștenitor;
- declarațiile de martori, mai ales pentru amplasamentul vechi;
- expertiza topografică, pentru identificarea terenului pe vechiul amplasament și verificarea disponibilității lui.
Situații frecvente
Terenul pe vechiul amplasament este ocupat
Legea consacră principiul reconstituirii pe vechiul amplasament, dacă acesta este liber. Comisiile atribuie uneori alte amplasamente, mai puțin valoroase, sau refuză reconstituirea invocând lipsa terenului disponibil. Expertiza topografică poate demonstra că vechiul amplasament este liber sau că există teren disponibil în rezerva comisiei.
Terenul a fost atribuit altei persoane
Dacă terenul a fost atribuit, prin titlu de proprietate, altei persoane fără drept, petentul poate cere, pe lângă plângere, constatarea nulității absolute a titlului emis în favoarea acesteia, în condițiile art. III din Legea nr. 169/1997. Subiectul este tratat în articolul despre nulitatea titlurilor de proprietate.
Cererea a fost respinsă ca tardivă
Legile succesive au redeschis termenele de depunere a cererilor. Petentul trebuie să verifice dacă cererea respinsă ca tardivă nu se încadrează, de fapt, într-unul dintre termenele redeschise.
Exemplu practic
Moștenitorii unui fost proprietar au cerut reconstituirea a 5 hectare de teren arabil în comuna de origine. Comisia județeană a validat doar 2 hectare, cu motivarea că registrul agricol din 1959 nu ar fi lizibil pentru restul suprafeței. Moștenitorii formulează plângere în termen de 30 de zile.
În instanță, depun copia certificată a registrului agricol obținută de la arhivele naționale, actele de vânzare-cumpărare din 1938 și declarațiile a doi martori. Expertiza topografică identifică amplasamentul și arată că 2,5 hectare sunt libere. Judecătoria admite plângerea și obligă comisiile la reconstituirea dreptului pentru întreaga suprafață, cu punere în posesie pe vechiul amplasament pentru suprafața disponibilă.
Pași practici
- Obțineți copia integrală a dosarului de la comisia locală.
- Cereți la arhivele naționale copiile certificate ale registrelor agricole.
- Identificați martorii care cunosc vechiul amplasament.
- Depuneți plângerea în 30 de zile, cu cererea de expertiză topografică.
- Cereți, în același dosar, punerea în posesie și emiterea titlului.
Întrebări frecvente
Pot formula plângere dacă nu am primit niciodată hotărârea? Da. Termenul curge doar de la comunicare. Solicitați comisiei, în scris, comunicarea hotărârii și formulați plângerea în 30 de zile de la primire.
Ce fac dacă am hotărârea de validare, dar nu am fost pus în posesie? Puteți cere instanței obligarea comisiei locale la punerea în posesie și a comisiei județene la emiterea titlului. Refuzul nejustificat poate atrage și amenzi pentru membrii comisiei, în condițiile legii.
Plângerea se taxează? Cererile întemeiate pe legile fondului funciar beneficiază, în principiu, de scutire de taxa de timbru, potrivit OUG nr. 80/2013. Verificați regimul pentru fiecare capăt de cerere, mai ales pentru cererile accesorii.
Pot cere teren în altă localitate? Legea permite, în anumite condiții, atribuirea de teren în alte localități sau acordarea de despăgubiri. Cererea trebuie justificată de lipsa terenului disponibil în localitatea de origine.
Pot ataca direct propunerea comisiei locale? Propunerea comisiei locale se contestă, de regulă, mai întâi la comisia județeană. Hotărârea comisiei județene asupra contestației se atacă apoi prin plângere la judecătorie. Calea trebuie urmată în această ordine.
Ce valoare au registrele agricole incomplete? Instanțele le coroborează cu alte probe. Un registru parțial lizibil, completat de acte vechi de vânzare și de declarații de martori, poate fi suficient pentru dovedirea suprafeței.
Ce se întâmplă cu terenul forestier? Reconstituirea terenurilor forestiere urmează reguli speciale, cu implicarea administratorului fondului forestier. Plângerea se formulează tot la judecătorie, dar dosarul presupune și expertize silvice.
Concluzie
Plângerea împotriva hotărârii comisiei județene de fond funciar este calea prin care persoana îndreptățită poate corecta respingerile, validările parțiale și atribuirile pe amplasamente greșite. Termenul de 30 de zile de la comunicare, competența judecătoriei de la locul terenului și forța probelor de arhivă și a expertizei topografice sunt elementele care decid soarta dosarului.
S.C.P.A. Radu și Asociații reprezintă persoanele îndreptățite în litigiile de fond funciar, de la plângerea împotriva comisiei județene până la punerea în posesie și emiterea titlului.
Acest articol are caracter informativ și reflectă legislația în vigoare la data publicării. Nu constituie consultanță juridică pentru un caz concret.