radu & asociații — Veritas, Fiducia, Sapientia. radu & asociații — Veritas, Fiducia, Sapientia.

Accidentul de muncă: cercetarea, drepturile victimei și despăgubirile de la angajator

După un accident de muncă, victima are drepturi atât de la sistemul de asigurări pentru accidente de muncă, cât și de la angajator. Cum se cercetează și se înregistrează accidentul, ce prestații se acordă și când angajatorul datorează despăgubiri suplimentare și daune morale.

Av. Radu Mihai · · 6 min de citit

Un accident de muncă schimbă, uneori definitiv, viața unui om: incapacitate temporară sau permanentă de muncă, pierderea veniturilor, suferință fizică și psihică. Pentru familia victimei unui accident mortal, consecințele sunt și mai grave. Legea oferă victimei și familiei sale două surse de protecție: prestațiile de asigurări sociale pentru accidente de muncă și răspunderea angajatorului pentru prejudiciul cauzat. Cele două se completează, iar cunoașterea lor face diferența dintre o despăgubire simbolică și una reală.

Ce este accidentul de muncă

Potrivit Legii nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, accidentul de muncă este vătămarea violentă a organismului, precum și intoxicația acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces.

Legea asimilează accidentului de muncă și alte situații, printre care:

  • accidentul suferit pe traseul normal de la domiciliu la locul de muncă și invers;
  • accidentul suferit în timpul deplasării în interes de serviciu;
  • accidentul suferit în timpul pauzelor reglementate, în locuri organizate de angajator;
  • accidentul suferit de o persoană care acționează pentru salvarea de vieți omenești sau pentru prevenirea unui pericol.

Comunicarea și cercetarea

Comunicarea

Orice eveniment trebuie comunicat imediat angajatorului, de către conducătorul locului de muncă sau de orice persoană care are cunoștință de el. Angajatorul trebuie să comunice evenimentul, după caz, inspectoratului teritorial de muncă, asigurătorului (casa teritorială de pensii, pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă) și, în anumite cazuri, organelor de urmărire penală.

Cercetarea

Cercetarea se face, în funcție de gravitate:

  • de angajator, prin comisia numită, pentru accidentele care au produs incapacitate temporară de muncă;
  • de inspectoratul teritorial de muncă, pentru accidentele care au produs invaliditate, deces, pentru accidentele colective sau pentru alte situații prevăzute de lege.

Cercetarea se finalizează printr-un proces-verbal de cercetare, care stabilește împrejurările, cauzele, persoanele vinovate de încălcarea normelor de securitate și sănătate în muncă și încadrarea evenimentului ca accident de muncă. Pe baza procesului-verbal, accidentul se înregistrează.

Contestarea procesului-verbal

Victima sau familia ei, ca și angajatorul, pot contesta concluziile procesului-verbal, inclusiv încadrarea sau neîncadrarea evenimentului ca accident de muncă, potrivit procedurii prevăzute de lege. Procesul-verbal este o probă esențială în toate litigiile ulterioare, de aceea concluziile lui trebuie verificate atent.

Drepturile din asigurarea pentru accidente de muncă

Potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, victima beneficiază, în condițiile legii, de:

  • asistență medicală gratuită, recuperare medicală și reabilitare;
  • indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă;
  • compensații pentru atingerea integrității;
  • reconversie profesională;
  • pensie de invaliditate, dacă este cazul;
  • despăgubiri în caz de deces și ajutor de deces pentru familie.

Aceste prestații nu acoperă însă, de regulă, întregul prejudiciu: diferența de venit pe termen lung, suferința fizică și psihică, prejudiciul estetic, pierderea șansei de carieră.

Răspunderea angajatorului

Potrivit art. 253 alin. (1) din Codul muncii, angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

Angajatorul are, potrivit Legii nr. 319/2006, obligația generală de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. Încălcarea acestei obligații — lipsa echipamentelor de protecție, lipsa instruirii, echipamente defecte, organizarea necorespunzătoare a muncii, presiunea de timp — atrage răspunderea angajatorului.

Ce se poate cere

  • prejudiciul material: diferența dintre veniturile anterioare și prestațiile primite, pierderea veniturilor viitoare, cheltuielile medicale nedecontate, costurile de îngrijire, adaptarea locuinței;
  • daunele morale: suferința fizică și psihică, prejudiciul estetic, prejudiciul de agrement (imposibilitatea de a mai desfășura activitățile obișnuite);
  • în caz de deces, familia poate cere despăgubiri pentru pierderea întreținerii și daune morale pentru suferința cauzată de pierderea celui drag.

Culpa victimei

Angajatorul invocă frecvent culpa victimei (nerespectarea instrucțiunilor, nefolosirea echipamentului de protecție). Culpa victimei poate reduce despăgubirile, proporțional cu contribuția ei la producerea accidentului, dar nu exonerează angajatorul care nu și-a îndeplinit propriile obligații, de exemplu de supraveghere și de asigurare a echipamentelor.

Instanța și termenul

Acțiunea salariatului împotriva angajatorului este un conflict de muncă, de competența tribunalului. Termenul de prescripție este, de regulă, de 3 ani de la data la care victima a cunoscut sau trebuia să cunoască prejudiciul și pe cel care răspunde de el. Pentru prejudiciile care se manifestă în timp, termenul trebuie analizat atent.

Răspunderea penală

Accidentele grave pot atrage și răspunderea penală a persoanelor care aveau obligația de a lua măsurile de securitate. Codul penal sancționează neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și nerespectarea acestora, precum și vătămarea corporală din culpă și uciderea din culpă. În procesul penal, victima sau familia ei se poate constitui parte civilă, cerând despăgubiri de la inculpați și de la angajator, ca parte responsabilă civilmente.

Exemplu practic

Un muncitor pe un șantier cade de la înălțime și suferă fracturi multiple, rămânând cu o invaliditate parțială. Procesul-verbal al ITM reține că schela nu avea balustradă, iar muncitorul nu primise centura de siguranță. Muncitorul primește indemnizația de incapacitate și, ulterior, pensie de invaliditate.

În acțiunea formulată împotriva angajatorului, solicită diferența de venit până la vârsta de pensionare, cheltuielile medicale nedecontate și daune morale. Pe baza procesului-verbal, a expertizei medico-legale și a unei expertize contabile, instanța obligă angajatorul la plata unor despăgubiri materiale și morale importante.

Pași practici

  1. Asigurați-vă că evenimentul este comunicat și cercetat oficial.
  2. Cereți copia procesului-verbal de cercetare și verificați concluziile.
  3. Păstrați toate documentele medicale și dovezile cheltuielilor.
  4. Solicitați o expertiză medico-legală privind consecințele.
  5. Formulați acțiunea împotriva angajatorului în termenul de prescripție sau constituiți-vă parte civilă în procesul penal.

Întrebări frecvente

Accidentul pe drumul spre serviciu este accident de muncă? Da, dacă s-a produs pe traseul normal, în intervalul de timp normal, potrivit legii. Ocolurile în interes personal pot exclude încadrarea.

Pot primi despăgubiri și dacă primesc pensie de invaliditate? Da. Prestațiile de asigurări sociale nu exclud despăgubirile de la angajator, dar se iau în calcul la stabilirea prejudiciului material, pentru a evita dubla reparare.

Ce fac dacă angajatorul nu a înregistrat accidentul? Puteți sesiza ITM, care poate efectua cercetarea. Neînregistrarea accidentului constituie contravenție și poate avea și alte consecințe pentru angajator.

Și boala profesională dă dreptul la despăgubiri? Da. Boala profesională urmează o procedură proprie de declarare și cercetare, iar angajatorul răspunde, în condiții similare, pentru prejudiciul cauzat de nerespectarea normelor de protecție.

Familia unui lucrător decedat poate cere daune morale? Da. Soțul, copiii, părinții și alte persoane apropiate pot cere daune morale pentru suferința cauzată de pierderea celui drag, precum și despăgubiri pentru pierderea întreținerii, în condițiile legii.

Concluzie

Victima unui accident de muncă are drepturi atât de la sistemul de asigurare pentru accidente de muncă, cât și de la angajatorul care nu i-a asigurat condiții de securitate. Procesul-verbal de cercetare, expertiza medico-legală și documentarea completă a consecințelor sunt baza unor despăgubiri corecte, care să acopere atât pierderile materiale, cât și suferința victimei.

S.C.P.A. Radu și Asociații reprezintă victimele accidentelor de muncă și familiile acestora, precum și angajatori, în litigiile privind accidentele de muncă și bolile profesionale.

Acest articol are caracter informativ și reflectă legislația în vigoare la data publicării. Nu constituie consultanță juridică pentru un caz concret.