Adunarea generală este organul suprem de decizie al societății. Hotărârile ei, adoptate cu majoritatea prevăzută de lege sau de actul constitutiv, sunt obligatorii pentru toți asociații, inclusiv pentru cei absenți sau care au votat contra. Asociații minoritari nu sunt însă lipsiți de protecție: hotărârile adoptate cu încălcarea legii sau a actului constitutiv pot fi atacate în instanță. Calea este reglementată de art. 132 din Legea nr. 31/1990.
Ce hotărâri pot fi atacate
Potrivit art. 132 alin. (2), hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție.
Exemple frecvente:
- hotărâri adoptate fără convocarea legală a tuturor asociaților;
- hotărâri adoptate fără cvorumul sau majoritatea cerute de lege ori de actul constitutiv;
- hotărâri privind puncte care nu figurau pe ordinea de zi;
- majorări de capital care diluează abuziv asociații minoritari;
- hotărâri care încalcă dreptul de preferință sau alte drepturi ale asociaților;
- revocarea administratorului fără respectarea procedurii;
- aprobarea situațiilor financiare care nu reflectă realitatea;
- hotărâri care constituie un abuz de majoritate.
Cine poate ataca
Potrivit art. 132 alin. (2), hotărârile pot fi atacate de oricare dintre acționarii sau asociații care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței.
Asociatul care a votat pentru hotărâre sau care s-a abținut fără a cere consemnarea opoziției nu poate, în principiu, ataca hotărârea pentru motive de nulitate relativă.
De aceea, regula practică este simplă: dacă participați la o adunare generală și nu sunteți de acord cu o hotărâre, votați contra și cereți consemnarea opoziției în procesul-verbal.
Termenul
Nulitatea relativă: 15 zile
Potrivit art. 132 alin. (2), cererea în anulare se formulează în termen de 15 zile de la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, sau de la data la care hotărârea a fost adusă la cunoștință ori de la data adoptării, după caz, potrivit legii, pentru hotărârile care nu se publică.
Termenul este de decădere și foarte scurt. Asociatul trebuie să urmărească publicațiile și registrul comerțului.
Nulitatea absolută: oricând
Potrivit art. 132 alin. (3), când cererea este întemeiată pe motive de nulitate absolută, dreptul de a cere constatarea nulității nu este supus niciunui termen de prescripție, iar cererea poate fi formulată de orice persoană interesată.
Motivele de nulitate absolută privesc, de regulă, încălcarea unor norme imperative de ordine publică: de exemplu, o hotărâre cu obiect ilicit, o hotărâre adoptată de persoane care nu aveau calitatea de asociați sau, potrivit unei părți a practicii, o hotărâre adoptată fără convocarea unor asociați, cu consecința excluderii lor totale de la decizie. Distincția dintre nulitatea absolută și cea relativă este adesea disputată și trebuie analizată atent în fiecare caz.
Instanța competentă
Cererea se introduce la tribunalul în circumscripția căruia se află sediul societății. Ea se judecă în contradictoriu cu societatea, reprezentată de administratori.
Hotărârea instanței poate fi atacată cu apel.
Suspendarea executării hotărârii
Odată cu acțiunea în anulare, reclamantul poate cere, potrivit art. 133, suspendarea executării hotărârii atacate, pe calea ordonanței președințiale. Instanța poate obliga reclamantul la plata unei cauțiuni.
Suspendarea este esențială atunci când hotărârea produce efecte greu de reparat: majorarea capitalului cu diluarea participației, vânzarea unor active importante, schimbarea administratorului, fuziunea.
Efectele anulării
Hotărârea definitivă de anulare se menționează în registrul comerțului și se publică în Monitorul Oficial. De la data publicării, ea este opozabilă tuturor asociaților și terților.
Actele încheiate de societate cu terții în temeiul hotărârii anulate pot rămâne valabile față de terții de bună-credință, potrivit regulilor de protecție a acestora. De aceea, suspendarea hotărârii este adesea mai importantă decât anularea ei.
Exemplu practic
Într-un SRL cu trei asociați, doi asociați majoritari (70%) convoacă adunarea generală printr-un anunț trimis asociatului minoritar la o adresă veche, deși cunoșteau noua lui adresă. În ședință, adoptă o majorare de capital prin aport în numerar, la care minoritarul nu poate participa, participația lui scăzând de la 30% la 5%.
Minoritarul află de hotărâre la o săptămână după publicarea în Monitorul Oficial. În termen de 15 zile, formulează acțiune în anulare și cerere de suspendare. Instanța suspendă hotărârea și, ulterior, o anulează pentru convocarea nelegală, reținând totodată caracterul abuziv al majorării.
Pași practici
- Verificați convocarea, ordinea de zi, cvorumul și majoritatea.
- Dacă participați la ședință, votați contra și cereți consemnarea opoziției.
- Urmăriți publicarea hotărârii în Monitorul Oficial și la registrul comerțului.
- Formulați acțiunea în 15 zile.
- Cereți suspendarea hotărârii, dacă efectele ei sunt greu de reparat.
Întrebări frecvente
Pot ataca o hotărâre a asociatului unic? Asociatul unic nu are, de regulă, interes să își atace propria hotărâre. Terții interesați pot invoca însă nulitatea absolută, în condițiile legii.
Ce se întâmplă dacă hotărârea nu se publică în Monitorul Oficial? Pentru hotărârile care nu se publică, termenul curge, potrivit legii, de la data la care asociatul a luat cunoștință de hotărâre sau, după caz, de la data adoptării. Data luării la cunoștință trebuie dovedită de cel care invocă tardivitatea.
Administratorul poate ataca hotărârea AGA? Membrii consiliului de administrație sau administratorii pot ataca, în anumite condiții prevăzute de lege, hotărârea prin care au fost revocați. Pentru celelalte hotărâri, regimul trebuie verificat în funcție de forma societății.
Pot cere și despăgubiri? Asociatul care a suferit un prejudiciu prin hotărârea nelegală poate cere despăgubiri, de regulă printr-o acțiune separată, de la cei care au votat abuziv sau de la societate, după caz.
Pot cere copia procesului-verbal al adunării? Da. Asociații au dreptul să consulte registrele societății, inclusiv registrul deliberărilor adunărilor generale, și să ceară copii, în condițiile legii.
Pot ataca și hotărârea consiliului de administrație? Da. Legea prevede o cale specifică de atac și pentru deciziile consiliului de administrație sau ale administratorilor, în condițiile și termenele stabilite.
Ce se întâmplă dacă societatea are doar doi asociați cu câte 50%? Dacă niciunul nu poate forma majoritatea, hotărârile nu pot fi adoptate valabil. Blocajul persistent poate justifica retragerea sau chiar dizolvarea pentru neînțelegeri grave.
Acțiunea în anulare se taxează? Da. Acțiunea se timbrează potrivit OUG nr. 80/2013, cu o taxă fixă pentru cererile neevaluabile în bani. Cererea de suspendare se taxează separat.
Hotărârea anulată poate fi readoptată? Da, cu respectarea procedurii legale. Dacă viciul a fost unul de procedură (de exemplu, convocarea), asociații majoritari pot readopta hotărârea corect. De aceea, contestația trebuie să urmărească, atunci când este posibil, și viciile de fond, precum abuzul de majoritate.
Concluzie
Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate de asociații care nu au participat sau care au votat contra și au cerut consemnarea opoziției. Termenul de 15 zile pentru nulitatea relativă este scurt, iar nulitatea absolută poate fi invocată oricând. Cererea de suspendare, formulată odată cu acțiunea, este adesea decisivă pentru protejarea efectivă a asociatului minoritar.
S.C.P.A. Radu și Asociații reprezintă asociați, acționari și societăți în litigiile privind hotărârile adunărilor generale și conflictele societare.
Acest articol are caracter informativ și reflectă legislația în vigoare la data publicării. Nu constituie consultanță juridică pentru un caz concret.