radu & asociații — Veritas, Fiducia, Sapientia. radu & asociații — Veritas, Fiducia, Sapientia.

Procesul-verbal de constatare a neregulilor la fonduri UE: cum îl contești

Ce este titlul de creanță emis în baza OUG 66/2011, cum se formulează contestația în 30 de zile, cum se suspendă executarea și ce argumente au succes în instanță.

Av. Radu Mihai · · 6 min de citit

Pentru un beneficiar de fonduri europene, cel mai temut document este procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare. Prin el, autoritatea de management sau organismul intermediar stabilește că o parte din cheltuielile proiectului sunt neeligibile și dispune recuperarea sumelor deja plătite — uneori la mulți ani după finalizarea proiectului. Sumele pot fi considerabile, iar executarea silită poate începe rapid.

Acest articol explică procedura de contestare și argumentele care funcționează în practică.

Cadrul legal

Actul normativ de bază este OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările ulterioare, inclusiv cele din 2025. OUG nr. 66/2011 se aplică atât programelor 2014-2020, cât și programelor 2021-2027, la care trimite și OUG nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027.

Potrivit OUG nr. 66/2011, neregula este orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, rezultată dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității, care a prejudiciat sau ar putea prejudicia bugetul Uniunii Europene sau bugetele naționale prin plata unei sume necuvenite.

Procedura de constatare

În linii mari, procedura cuprinde:

  1. sesizarea unei posibile nereguli — din verificările autorității, din auditul Autorității de Audit, din controalele Comisiei Europene, din sesizări ale terților;
  2. activitatea de verificare a neregulii, în care beneficiarul trebuie să fie informat și să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere;
  3. emiterea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, care constituie titlu de creanță;
  4. comunicarea titlului către beneficiar, cu indicarea termenului de plată și a căii de contestare.

Etapa de verificare este esențială. Beneficiarul trebuie să participe activ, să furnizeze documente și explicații și să formuleze obiecțiuni scrise. Argumentele și documentele prezentate în această etapă vor fi temelia contestației ulterioare.

Contestația administrativă

Titlul de creanță poate fi contestat pe cale administrativă, la entitatea care l-a emis, în termenul prevăzut de OUG nr. 66/2011 — 30 de zile de la comunicare. Contestația se formulează în scris și trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept și dovezile pe care se întemeiază.

Câteva aspecte esențiale:

  • contestația nu suspendă de drept executarea titlului de creanță;
  • entitatea emitentă soluționează contestația printr-o decizie motivată, prin care o poate admite, total sau parțial, ori o poate respinge;
  • admiterea contestației înlătură, total sau parțial, măsura dispusă;
  • nu se poate agrava situația contestatorului în propria contestație.

Acțiunea în contencios administrativ

Decizia de soluționare a contestației, împreună cu titlul de creanță, poate fi atacată la instanța de contencios administrativ competentă, potrivit Legii nr. 554/2004. Competența (tribunal sau curte de apel) depinde, în principal, de rangul autorității emitente — central sau local — și de valoarea creanței.

Suspendarea executării

Pentru că titlul de creanță este executoriu, beneficiarul trebuie să solicite, de regulă odată cu acțiunea sau chiar după formularea contestației administrative, suspendarea executării actului, în condițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004. Condițiile sunt:

  • existența unui caz bine justificat — împrejurări care creează o îndoială serioasă asupra legalității actului;
  • prevenirea unei pagube iminente — de exemplu, blocarea conturilor, riscul de insolvență, imposibilitatea continuării activității.

Restituirea sumelor după anularea titlului

Dacă titlul de creanță este anulat, sumele plătite sau executate se restituie. Prin Decizia nr. 24/2025, pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit regimul dobânzilor aferente sumelor restituite în această situație; beneficiarii trebuie să țină cont de această dezlegare atunci când își formulează pretențiile accesorii.

Argumentele care funcționează

Din experiența noastră, contestațiile reușite se sprijină pe:

1. Inexistența neregulii. Fapta reținută nu constituie, în realitate, o abatere de la normele aplicabile: de exemplu, autoritatea aplică retroactiv o interpretare sau o instrucțiune ulterioară semnării contractului de finanțare.

2. Lipsa prejudiciului. Neregula presupune un prejudiciu real sau potențial adus bugetului. Abaterile pur formale, fără impact financiar posibil, nu justifică o corecție — principiu recunoscut expres și de OUG nr. 66/2011.

3. Încadrarea greșită și disproporționalitatea corecției. Corecțiile pentru abateri în achiziții se aplică procentual, potrivit unor tabele aprobate prin hotărâre de guvern. Autoritatea trebuie să încadreze corect abaterea și să aplice procentul proporțional cu gravitatea ei. Aplicarea procentului maxim fără justificare este frecvent cenzurată de instanțe.

4. Prescripția. Dreptul de a stabili creanța bugetară se prescrie în termenul special prevăzut de OUG nr. 66/2011. Verificarea termenului de prescripție este un pas obligatoriu în orice contestație.

5. Vicii de procedură. Lipsa informării beneficiarului în etapa de verificare, nerespectarea termenelor de verificare, lipsa motivării, emitentul necompetent.

6. Încrederea legitimă. Când autoritatea a aprobat anterior, expres, procedura sau cheltuiala pe care o consideră ulterior neeligibilă (de exemplu, prin avizarea documentației de atribuire sau prin verificarea cererilor de rambursare fără obiecții), beneficiarul poate invoca principiul protecției încrederii legitime.

Exemplu practic

Un UAT implementează un proiect de reabilitare a unei clădiri publice, finanțat dintr-un program operațional regional. La trei ani după finalizare, autoritatea de management emite un titlu de creanță prin care aplică o corecție de 25% asupra contractului de lucrări, pe motiv că cerința de experiență similară din documentația de atribuire ar fi fost restrictivă.

În contestație, arătăm că documentația de atribuire fusese verificată și avizată, fără obiecții, chiar de autoritatea de management, înainte de lansarea procedurii; că la procedură au participat cinci ofertanți, ceea ce dovedește lipsa efectului restrictiv; și că procentul aplicat corespunde celei mai grave încadrări, fără nicio motivare. Instanța anulează titlul de creanță, reținând lipsa unui impact financiar real și încălcarea principiului proporționalității.

Cum folosești etapa de verificare: lista de control

Etapa de verificare a neregulii, care precede emiterea titlului de creanță, este cel mai subestimat moment al procedurii. Recomandăm beneficiarilor:

  1. Răspundeți în scris la fiecare solicitare, în termen, cu număr de înregistrare.
  2. Cereți comunicarea documentelor pe care se bazează constatările preliminare: raportul de audit, nota de constatare, instrucțiunile invocate.
  3. Prezentați argumentele juridice complete încă din această etapă, nu doar explicații factuale.
  4. Depuneți documentele relevante: avizele anterioare ale autorității, raportul procedurii, deciziile CNSC sau hotărârile pronunțate în procedura de achiziție, corespondența cu autoritatea.
  5. Propuneți, în subsidiar, o încadrare și un procent mai mic, cu motivare.
  6. Solicitați o întâlnire cu echipa de verificare, consemnată într-o minută.
  7. Notați toate termenele: termenul de verificare, termenul de contestare a titlului, termenul de plată.

Un beneficiar care a parcurs riguros această etapă va avea, la contestare, un dosar deja construit, iar autoritatea va fi obligată să răspundă motivat fiecărui argument.

Întrebări frecvente

Pot plăti eșalonat suma stabilită prin titlul de creanță? Legislația permite, în anumite condiții, eșalonarea la plată sau compensarea cu sume datorate beneficiarului. Plata nu împiedică contestarea titlului.

Ce se întâmplă dacă nu contest în 30 de zile? Titlul de creanță devine definitiv, iar posibilitățile de a-l mai ataca sunt foarte limitate.

Concluzie

Procesul-verbal de constatare a neregulilor poate fi contestat cu succes atunci când beneficiarul acționează rapid, folosește etapa de verificare pentru a-și construi apărarea și pune în discuție, cu argumente concrete, existența neregulii, prejudiciul, proporționalitatea corecției și prescripția. Suspendarea executării trebuie cerută din timp, pentru a evita blocarea activității.

S.C.P.A. Radu și Asociații reprezintă beneficiari publici și privați de fonduri europene în contestarea titlurilor de creanță și în litigiile privind corecțiile financiare.

Acest articol are caracter informativ și reflectă legislația în vigoare la data publicării. Nu constituie consultanță juridică pentru un caz concret.