radu & asociații — Veritas, Fiducia, Sapientia. radu & asociații — Veritas, Fiducia, Sapientia.

Sechestrul pe bunuri mobile: ce poate lua executorul și cum își apără bunurile un terț

Executorul poate sechestra autoturisme, echipamente și alte bunuri mobile ale debitorului. Ce bunuri sunt neurmăribile, cum se contestă sechestrul și ce face terțul ale cărui bunuri au fost sechestrate din greșeală.

Av. Radu Mihai · · 6 min de citit

Atunci când poprirea nu dă rezultate, creditorul apelează la urmărirea silită mobiliară: executorul se deplasează la sediul sau la domiciliul debitorului, identifică bunuri și le sechestrează, în vederea vânzării la licitație. Autoturismele, utilajele, echipamentele și stocurile de marfă sunt țintele obișnuite. Procedura are însă reguli stricte, iar una dintre cele mai frecvente probleme din practică este sechestrarea bunurilor care nu aparțin debitorului.

Cum se face sechestrul

Urmărirea mobiliară este reglementată de art. 726 și urm. și art. 739 și urm. din Codul de procedură civilă. Etapele principale sunt:

  1. Somația comunicată debitorului, împreună cu încheierea de încuviințare a executării.
  2. Identificarea bunurilor: executorul poate intra în locuința, sediul sau alte încăperi ale debitorului și poate cerceta bunurile aflate acolo, cu respectarea condițiilor legale.
  3. Sechestrul, consemnat într-un proces-verbal care descrie bunurile, starea lor și valoarea aproximativă. Bunurile pot fi lăsate în custodia debitorului, a creditorului sau a unui custode, ori pot fi ridicate.
  4. Evaluarea, dacă este cazul, prin expert.
  5. Vânzarea, prin licitație publică sau prin vânzare directă, în condițiile legii.

Pentru autoturisme, sechestrul se notează și în evidențele de înmatriculare, ceea ce blochează înstrăinarea.

Bunurile care nu pot fi sechestrate

Art. 727 enumeră bunurile care nu pot fi urmărite silit, cu excepția cazului în care se urmărește chiar creanța provenită din vânzarea lor sau din garanțiile constituite asupra lor:

  • bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului și familiei sale, precum și obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de același fel;
  • alimentele necesare debitorului și familiei sale pe timp de două luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele și semințele necesare până la noua recoltă;
  • combustibilul necesar debitorului și familiei sale pentru încălzire și pregătirea hranei pe timp de 3 luni de iarnă;
  • bunurile necesare continuării studiilor și formării profesionale, precum și cele strict necesare exercitării profesiei sau a altei ocupații cu caracter permanent, inclusiv cele necesare activității agricole (unelte, semințe, îngrășăminte, furaje, animale de producție și de lucru), dacă debitorul nu are alte bunuri urmăribile;
  • obiectele indispensabile persoanelor cu dizabilități și cele destinate îngrijirii bolnavilor;
  • bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziții legale.

Sechestrarea unor astfel de bunuri poate fi contestată.

Contestarea sechestrului de către debitor

Debitorul poate contesta procesul-verbal de sechestru, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la data când a luat cunoștință de el, pe calea contestației la executare. Motivele frecvente:

  • sechestrarea unor bunuri neurmăribile;
  • disproporția dintre valoarea bunurilor sechestrate și valoarea creanței;
  • evaluarea bunurilor mult sub valoarea de piață;
  • nerespectarea formalităților procesului-verbal;
  • motivele care privesc executarea în ansamblu: prescripție, plată, lipsa titlului.

Debitorul poate cere și suspendarea executării, cu plata cauțiunii, în special pentru a împiedica vânzarea bunurilor înainte de soluționarea contestației.

Sechestrul pe bunurile unui terț

În practică, executorii sechestrează adesea bunuri aflate la sediul sau în posesia debitorului, prezumând că îi aparțin. Bunurile pot aparține însă unei alte persoane:

  • echipamente în leasing, proprietatea societății de leasing;
  • autoturisme folosite de debitor, dar aflate în proprietatea altei societăți din grup sau a unei persoane fizice;
  • marfa în consignație, proprietatea furnizorului;
  • bunuri închiriate sau date în comodat;
  • bunuri ale soțului, proprietate personală a acestuia.

Calea de apărare a terțului

Terțul care pretinde un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului sechestrat poate formula contestație la executare, întrucât art. 712 permite contestația oricărei persoane interesate sau vătămate prin executare. Terțul trebuie să dovedească:

  • dreptul său de proprietate asupra bunului: factura de achiziție, contractul de vânzare, contractul de leasing, documentele de înmatriculare, înregistrările contabile;
  • că bunul nu aparține debitorului și nu răspunde pentru datoria acestuia.

Contestația se depune în termen de 15 zile de la data la care terțul a luat cunoștință de actul de executare. Pentru bunurile vândute deja, terțul poate avea alte căi, precum acțiunea împotriva celui care a încasat prețul, dar acestea sunt mai lente și mai incerte. De aceea, reacția trebuie să fie imediată.

Bunurile neînmatriculate

O situație specială o reprezintă autoturismele neînmatriculate sau înmatriculate pe numele altei persoane decât proprietarul. Dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile nu se dobândește prin înmatriculare, ci prin actul de dobândire. Înmatricularea este o formalitate administrativă. De aceea, terțul care a cumpărat un autoturism și l-a lăsat temporar în folosința debitorului, chiar neînmatriculat, poate dovedi proprietatea cu contractul și factura.

Custodia bunurilor

Debitorul sau terțul lăsat custode al bunurilor sechestrate nu poate dispune de ele. Înstrăinarea, ascunderea sau distrugerea bunurilor sechestrate poate constitui infracțiune. Custodele răspunde de conservarea bunurilor și poate fi obligat la despăgubiri.

Exemplu practic

Executorul sechestrează, la sediul unei societăți debitoare, un autoturism nou, neînmatriculat, parcat în curte. Autoturismul fusese cumpărat de o societate afiliată, care îl lăsase temporar la sediul debitoarei, unde se afla un service autorizat.

Societatea proprietară formulează contestație la executare în termen, cu factura, contractul de vânzare și documentele de plată, și cere suspendarea provizorie a vânzării. Instanța constată că bunul nu aparține debitoarei și anulează sechestrul.

Întrebări frecvente

Executorul poate intra în locuință fără acordul meu? Executorul poate intra în locuința debitorului în condițiile prevăzute de lege, în prezența unor martori sau a organelor de poliție, după caz. Pătrunderea în locuința unui terț necesită, în principiu, acordul acestuia sau autorizarea instanței.

Pot vinde bunul sechestrat dacă plătesc din preț datoria? Doar cu acordul creditorului și al executorului. Altfel, vânzarea este nelegală și poate atrage răspunderea penală. Debitorul poate cere însă vânzarea directă, cu respectarea procedurii.

Ce se întâmplă dacă licitația nu are ofertanți? Se organizează licitații succesive, cu prețul de pornire redus în condițiile legii. Debitorul are interes să conteste evaluarea și să propună cumpărători, pentru a evita vânzarea la un preț derizoriu.

Bunurile soțului pot fi sechestrate pentru datoria celuilalt soț? Bunurile proprii ale soțului nedebitor nu răspund pentru datoriile personale ale celuilalt. Bunurile comune pot fi urmărite în condițiile Codului civil, cu posibilitatea soțului de a cere partajul.

Cum dovedesc proprietatea asupra unui bun fără factură? Proprietatea bunurilor mobile poate fi dovedită prin orice mijloc de probă: contracte, chitanțe, extrase de plată, înregistrări contabile, declarații de martori, fotografii datate, documente de transport. Pentru societăți, registrul mijloacelor fixe și fișa de inventar sunt probe foarte utile.

Executorul poate sechestra bunuri aflate la un depozit închiriat? Executorul poate urmări bunurile debitorului oriunde s-ar afla, inclusiv la terți. Dacă terțul care deține bunurile susține că îi aparțin sau că are un drept de retenție asupra lor, poate formula contestație la executare. Proprietarul depozitului nu răspunde însă pentru datoriile chiriașului.

Sechestrul afectează asigurarea autoturismului? Nu. Autoturismul sechestrat rămâne în proprietatea debitorului până la vânzare, iar asigurarea obligatorie trebuie menținută. Custodele trebuie să asigure conservarea bunului, inclusiv protecția împotriva riscurilor.

Concluzie

Urmărirea mobiliară este strict reglementată: anumite bunuri sunt neurmăribile, sechestrul trebuie proporțional, iar vânzarea trebuie făcută la un preț corect. Pentru terți, regula esențială este că bunurile lor nu răspund pentru datoriile debitorului. Dovada proprietății și contestația la executare formulată în 15 zile sunt, de cele mai multe ori, suficiente pentru ridicarea sechestrului.

S.C.P.A. Radu și Asociații reprezintă debitori și terți proprietari în contestațiile împotriva sechestrelor și a vânzărilor silite.

Acest articol are caracter informativ și reflectă legislația în vigoare la data publicării. Nu constituie consultanță juridică pentru un caz concret.